Crocchè di patate – crochete de cartofi
’e panzarotte
Crocchè di patate
Cartofi fierți, pasați, asezonați și prăjiți.
Conține
Numele vine din franceză, de la „croquettes”. La Napoli este și panzarotto-ul prăjitorilor de pe stradă, care îl vindeau strigând „Panzarotte, caure ca còceno!”.
Povestea preparatului ’e panzarotte
Crocchè di patate este o crochetă de cartofi fierți, pasați, asezonați și prăjiți. La Napoli se numește și panzarotto, la plural ’e panzarotte.
Cuvântul „panzarotto” a avut la Napoli două sensuri. Cel din casele burgheze era un preparat umplut și prăjit: în prima jumătate a secolului al XIX-lea Ippolito Cavalcanti descrie „panzerotti” cu ouă, provola, mozzarella și prosciutto, prăjiți în untură. Cel al poporului era crocheta doar din cartofi, vândută de prăjitorii de pe stradă. În 1884 Matilde Serao povestește că pe un ban primeai „patru sau cinci panzarotti, adică niște gogoșele”; în 1931 Vincenzo Caravaglios culege strigătul vânzătorilor: „Panzarotte, caure ca còceno!”.
Numele „crocchè” vine din franceză, de la „croquettes”. Iar cartofii, mâncare săracă și sățioasă, au lăsat și o zicală: „Napulitane, magnapatane”.
Crocchè sau panzarotti: care e diferența?
La Napoli crocchè di patate se numește și panzarotto. Dar în secolul al XIX-lea „panzerotto”-ul din casele burgheze era un preparat umplut și prăjit, cu ouă, provola, mozzarella și prosciutto.
De ce se numește crocchè?
Din franceză, de la „croquettes”, crochete.

